Pornind de la literatura ştiinţifico-fantastică, visurile unor vizionari sau chiar nevoia supravieţuirii speciei noastre, colonizarea planetei Marte reprezintă o perspectivă care pare a fi din ce în ce mai aproape.
Pentru a reuşi să transformăm Marte într-o nouă casă pentru specia umană se avansează multe idei şi planuri, de la mici colonii, până la terraformarea întregii planete. Terraformarea este procesul prin care condiţiile de mediu ale unei alte planete sunt aduse la nivelul celor de pe Pâmânt.
„Marte este cea mai locuibilă planetă din sistemul nostru solar în afara propiei nostre planete”, explică Laura Kerber, geolog planetar, care de asemenea este angajată a Laboratorului de Propulsie prin Jet a NASA, citată de Science Alert.
În ciuda faptului că ar avea potenţialul de a găzdui viaţă aşa cum o ştim noi, Marte rămâne în continuare ostil. Una dintre cele mai importante cauze ale acestei ostilităţi este atmosfera rarefiată care nu permite temperaturi pe care corpurile noastre să le poată tolera şi, de asemenea, care nu oferă protecţie în faţa radiaţii UV.
Unul dintre planurile propuse pentru terraformarea planetei roşii include un fenomen cu care suntem foarte familiari aici pe Terra. Mai exact, oamenii de ştiinţă au propus să încălzim Marte prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă. În teorie, un astfel de plan sună perfect, cu siguranţă avem know-how-ul despre cum să încălzim o planetă, dar condiţiile de la faţa locului nu ne ajută.
„Rezultatele noastre arată că nu există destul dioxid de carbon care a rămas pe Marte care să conducă la apariţia unui efect de seră. De asemenea, mare parte din dioxidul de carbon de pe planetă nu poate fi accesat”, explică Bruce Jakosky, geolog de la Universitatea Colorado.
Plecând de la realitatea că tehnologia din prezent nu ne permite terraformarea întregii planete, un grup de cercetători a propus adaptarea condiţiilor de mediu pe suprafeţe mai reduse. Folosind observaţiile legate de un fenomen numit efectul de seră al materialelor solide, care permite materialelor parţial transparente să se încălzească în mod dferit în anumite straturi ale lor. Astfel, straturile superioare sunt mai reci, în timp ce straturile interioare ajung să fie mai calde datorită radiaţiei infraroşii provenite de la soare.
Oamenii de ştiinţă au plecat de la acest fenomen şi au descoperit că aerogelul, un supermaterial, ar putea fi folosit pentru a a crea mici zone în care viaţă poate exista. Astfel, într-o structură acoperită cu aerogel, lumina poate trece şi, în acelaşi timp, acest material poate capta radiaţia infraroşie şi să permită de exemplu fotosinteza unor plante.
Pentru a creşte temperatura cu 50 de grade Celsius faţă de temperatura medie actuală de la suprafaţa planetei Marte şi ajungerea la o temeperatură care să permită viaţa, oamenii de ştiinţă au calculat că este nevoie de un strat de 2-3 centimetri de aerogel.
Deşi, la rândul ei această idee pare că ar putea reprezenta o şansă pentru colonizarea planetei Marte, cercetătorii trebuie să răspundă la întrebarea legată de capacitatea tehnologiei noastre de a produce acest material pe planeta roşie.
Studiul citat a fost publicat în jurnalul de specialitate Nature Astronomy.
Citeşte şi:
O descoperire revoluţionară arată că Marte ar avea suficient oxigen pentru a susţine viaţa
O gaură din atmosfera lui Marte, responsabilă pentru dispariţia apei de la suprafaţa planetei